Viața sănătoasă e un stil – Capitolul 7

CAPITOLUL 7 – Mindfulness
Armonia dintre minte, corp, gânduri și emoţii, care are ca sursă principală filozofia budistă, este cea care contribuie intens la starea de sănătate [39].
7.1 Echilibrul în viață – stress-ul, motivaţia, viaţa profesională / personală. Echilibrul între viaţa personală și cea profesională este tot mai greu de obţinut în ultimii ani. Nu de multe ori, ritmul haotic, presiunea financiară, duc la rabat în viaţa personală, cu efecte la nivelul sănătăţii corporale sau mintale. Supragreutatea, obezitatea, depresiile sau anxietatea apar de cele mai multe ori ca o consecinţă directă a ritmului haotic.
Așa cum ne-a învăţat filozofia budistă, mindfulness, cu cele 4 fundaţii ale sale, se referă la:
– Minte, care este cea care trebuie să se focuseze pe momentul prezent, să conștientizeze trăirile și să iasă din automatisme, din ceea ce numim “pilot automat“ [39].
– Corp, ce trebuie perceput corect, în repaus, alergare, în relaxare sau stress.
– Gânduri, care vin și pleacă, important fiind să le reţinem pe cele pozitive și să le lăsăm să plece pe cele negative. Noi decidem pe care le păstrăm și pe care le lăsăm să plece. Gândurile pot fi ca niște mesaje subliminale care rulează pe o casetă, iar mintea le percepe uneori inconștient. Abordarea “mindful“ a gândurilor înseamnă a asculta ce gândești, fără însă a acţiona automat.
– Emoţii, care se identifică drept pozitive sau negative. Numim “mindful” conștientizarea emoţiilor. Unele persoane nu pot recunoaște emoţiile și nu le pot înţelege, blocând astfel un stil de viaţă corect sau putând declanșa, de exemplu, 40 mâncatul emoţional. Recunoașterea emoţiilor legate de mâncatul corect, energie, vitalitate, saţietate, confort și diferenţierea celor asociate exceselor alimentare: rușine, tristeţe, vină, regret ajută la corectarea automatismelor alimentare și mâncat inteligent. Este esenţială distincţia între senzaţia de foame care determină ingestia alimentară și ceea ce numim “mâncat emoţional“, adică diverse stări emoţionale la care unele persoane răspund mâncând.
7.2 Mindfulness în viața de zi cu zi înseamnă să acordăm atenţie interlocutorului, nu să privim la mobil, înseamnă să fim atenţi la o conversaţie, la o prezentare, înseamnă să fim “prezenţi“, să fim atenţi în relaţiile noastre, să nu cheltuim peste măsură.
7.3 Mindfulness și abordarea stărilor patologice. Abordarea unor boli precum cancerul, diabetul, bolile pulmonare poate fi ajutată de meditaţie, de abordare “mindful“. În cazul DURERII – emoţională / fizică – tendinţa naturală este de a lupta împotriva suferinţei, dar negând și rezistând durerii va crește nivelul de stress și se vor utiliza resurse energetice care ar putea fi folosite de fapt la vindecarea originii bolii.
7.4 “Meaning in life“- a avea un scop în viaţă și rolul în abordarea unui stil de viaţă sănătos. Piramida lui Maslow [Anexa 3] ne arată că, de fapt, hrana, activitatea fizică, sexul sunt nevoile fiziologice umane primare adică prima treaptă, fiind urmate de cele de siguranţă. Când acestea sunt îndeplinite ajungem la etajul de apartenenţă, stimă de sine, nevoile cognitive, estetice și, la nivelul superior, auto-actualizarea. Un sociolog contemporan, Yuval Noah Harari, ne spune despre importanţa unui scop în viaţă. Specia umană s-a preocupat mereu de întrebări existenţiale, dar fiecare generaţie așteaptă noi răspunsuri[40]. Existenţa motivaţiei, a unui scop în viaţă, este mobilizatoare și poate ajuta o persoană să depășească multe obstacole, chiar și boala.